Sarbatorile Pascale

Postul Pastelui se apropie de sfarsit, iar Invierea este aproape.
Tuturor celor care sarbatoresc in aceste zile, va doresc un Paste Fericit!

Intre supermarketuri si restul lumii

Spuneam zilele trecute ca supermarketurile ar fi cazul sa aiba o reactie din partea noastra.
Iata ca ceva se intampla, desi nu consumatorii sunt cei care striga mai tare. Ieri au avut loc la Parlamant audieri in problema conflictului dintre supermarketuri si comercianti care doresc sa isi vanda produsele prin ei. S-a dovedit, daca mai era nevoie, ca lipsa de respect si dispretul sunt caracteristicile predominante in atitudinea supermarketurior fata de restul lumii.
Au avut de raspuns la o serie de intrebari ale comerciantilor, prin intermediul parlamentarilor si au raspuns la ce au vrut, si atunci in dodii.
Acum, fie vorba intre noi, e un razboi economic aici, dar daca asta trebuie pentru a se imbunatiti ceva, sa se bata intre ei. E clar ca nu pentru binele consumatorilor se zbat comerciantii, dar daca monopolul supermarketurilor va fi spart, iar acestea vor pierde o prima batalie, se deschide calea spre viitoare actiuni de succes ale consumatorilor.
Ce pot spune acum este: comerciantii au actionat, si noi consumatorii batjocoriti trebuie sa actionam!

Vremea si noi

Cand eram mic tot auzeam despre persoane meteo-dependente, si ma intrebam cum poate fi asta. Mi s-a explicat atunci ca erau persoane care atunci cand ploua aveau dureri de incheieturi, si care la schimbarea vremii nu se simteau bine.
In ziua de azi aud despre alte simptome si alte explicatii.
Aud depre persoane care au stari de nervozitate, care trec de la o stare la alta fara motive aparente, boli care se credeau vindecate recidiveaza, somnul nu mai este odihnitor si alte probleme.
Majoritatea celor cu care am discutat dau vina pe vreme, si in special pe schimbarile bruste.
De altfel toti am observat ca temperaturile variaza foare mult, ca vremea, desi inconstanta de felul ei, parca vrea sa ne treaca intr-o saptamana prin toate anotimpurile iar codurile de toate culorile au inceput sa fac aparte din viata zilnica. Imi amintesc cu nostalgie timpurile in care problema era daca sa iti iei umbrela sau nu, spre deosebire de azi cand ne intrebam daca vine inundatia sau nu.
Eu cred ca este o legatura intre schimbarile climatice si starea noastra de sanatate.
Dar o legatura exista si intre actiunile noastre si schimbarile climatice,
In mod sigur taierea copacilor si distrugerea spatiilor verzi are un efect vizibil si imediat in marile orase, iar defrisarile au efecte catastrofale in sate.
Dar efecte au si risipa de apa, aruncarea unor materiale care nu sunt biodegradabile, si consumul de carburanti fosili.
Fara toate acestea poate ca civilizatia umana nu ar fi ajuns la gradul actual de dezvoltare, dar aparent ne aflam intr-un punct in care dezvoltarea tinde sa ne conduca spre autodistrugere. Singurii care putem opri acest proces, suntem noi, locuitorii planetei.
Sunt vorbe mari "sa salvam planeta" dar sa facem ceva pentru a ne proteja localitatile , si pe noi, de inundatii, canicula, tornade (mai nou), nu e ceva imposibil.
Stici ce e cumlea: toti stim ca distrugem mediul si ne facem rau, dar nu facem nimic. Si stiti ce e si mai interesant: ca pierdem bani in loc sa-i economisim.
Exemplul clasic este cel al apei: pe langa pierderile din retele de distributie, noi, cei care locuim la bloc suntem risipitori din cale afara.
Nu ne reparam robinetele, le lasam sa curga in nestire iar unii folosesc intr-o zi apa cat o familie normala de la sat intr-o saptamana.
Stiti unde se se vede asta: la intretinere. Orice picatura de apa pe care o consumati, o platiti la intretinere.
Deci, primul pas pentru o clima mai buna, scadeti costurile la intretinere prin economia de apa.
Avantajos, nu-i asa?

Clasa politica

In curand vom fi chemati sa ne exercitam dreptul la vot. Si, eu pe cine votez?
Pai sa vedem, ca la semnul electoral se opresc diferentele intre ei. daca ii privesti mai atent vei vedea ca aparentele certuri sunt de fapt scandaluri de dragul publicitatii, ca deh, si publicitatea negativa e publicitate.
Nu e greu sa observam ca in afara micului ecran, feriti de ochii presei in cladirile lor securizate din banii publici, se tin adevarate intalniri de afaceri si, e adevarat, chiar si razboaie pe taram economic.
Toti au in comun si cateva teme pentru campanie (uitate de regula pe perioada mandatului): protectia sociala (marim pensiile, scadem impozitele, ieftinim alimentele) lupta anticoruptie (uite ce corupti sunt in partidul adversarilor) si imbunatatirea managementului fondurilor publice (pe principiul ala inainte fura si de aia nu merg lucrurile bine, eu sunt un ingeras si cel mai bun administrator)
Dar oare cine sunt ei. Simplu, sunt clasa politica formata in anii '90 atunci cand cel cu gura mai mare si tupeu mai mult ajungea repede sus. Sunt oameni trecuti de 40 de ani, educati in spirit comunist, si specializati intr-o singura disciplina a democratiei: capitalismul salbatic sau cum sa strang mai multa avere. Uitati-va bine la ei in campanie, majoritatea sunt deputati si senatori din 1990, au fost ministri sau secretari de stat, poate primari , poate alte functii, si acum vor sa isi continue viata care lor li se pare normala. Ca doar asa cred ei, ca e normal sa fii "in functie"pe viata.
Voi face abstractie de artistii propulsati in Parlament si ne uitam acum si la cei care sustin ca sunt viitorul tarii, tinerii care vin din urma.
Pai de fapt nu sunt deloc asa. Ori sunt persoane trecute bine de 30 de ani care se erijeaza in reprezentantii tineretului, ori sunt copii "cui trebuie" ori ... ori ... . Tocmai acesti doi "ori" sunt cheia.
Daca unul poate fi format din cei care cu indarjire au copiat modelul politicienilr batrani si cu tupeu si gura mare au reusit "sa iasa in fata", poate in cel de-al doilea "ori" vom gasi motivatia de a merge la vot.
Ei bine, eu cred ca merita sa mergem la vot.
Eu cred ca undeva pe buletinele de vot vom gasi si tineri idealisti, inca neintinati de metehnele unei epoci care inca ne bantuie, tineri care trebuie sprijiniti.
Nu stiu cine sunt ei, dar stiu prin ce metoda putem creste sansele de a a vea o noua clas politica, mai buna decat cea de azi.
Mergem la vot, si de pe buletin nu vom vota cu: cei care au avut inainte calitatea de deputat, senator, ministru, secretar de stat sau primar (in cazul primarilor prosti), cei care au acumulat averi considerabile si au reputatie de buni afaceristi (acestia nu sunt altruisti ci au o gandire bazata pe acumularea averii personale), si pe cei care desi nu au mai candidat au o reputatie proasta.
Pe cine vom vota: tinerii, dar tinerii care nu sunt copii de bani gata, despre care nu se scrie in ziare la rubricile de barfa si cancan monden, care s-au dedicat unor idei, care nu sunt scoliti la umbra politicienilor batrani si care vor sa lucreze pentru societate.
Si nu in ultimul rand, trebuie sa mergem la vot. A nu vota nu este o optiune.
Daca vreti, e comparabil cu o loterie, daca nu joci nu vei castiga, dar altul o va face in mod sigur.
De data asta nu vor mai castiga ei si masinariile de campanie.
De data asta votam si vom castiga noi!

La moda, cainii comunitari

Peste tot cazul fetitei, situatie dezastroasa, tragedii, aparatori ai drepturilor animalelor.
Oricum nimeni nu face nimic. Ba mai mult, mai tineti minte cazul japonezului mort in Bucuresti urmarea unui atac al unui caine comunitar.
Un celebru politicican a afirmat ca de fapt nu era nici un caine acolo, japonezul era drogat, si l-au lichidat niste ninja. Doamne ce lume sucita. Deci nici fetita nu a fost atacata de caini ci era impreuna cu niste hippy si de la prea multa iarba li s-a parut ca se intalnesc cu cainele din Baskerville.
Ce bine e sa fii asociatie de protectia animalelor si sa ai un avocat bun. Poti dovedi ca de fapt judecatorul a muscat victima.
Se propun tot felul de solutii, tot felul de noi legi, dar parera mea e ca nu o legislatie noua sau mai multi bani pentru asociatii pot fi rezolvarile problemei. Parerea mea este ca sistemul legslativ actual trebuie folosit.
Trebuie dati in judecata atat Primariile cat si serviciile descentralizate pentru ca dreptul nostru la viata si integritate psihica sa fie respectate. Avem baza legala pentru a schimba situatia de fapt.
Putem face ceva pentru ca o iesire din casa sa nu fie o aventura in jungla cu animale salbatice, putem face ceva pentru a putea circula pe ce trotuar dorim fara sa fim nevoiti sa ocolim cateii prietenosi ingrijiti de riverani.
Exercitati-va drepturile constitutionale, cereti aplicarea legilor, inclusiv in instanta daca este nevoie.

Ploua si ne balacim in noroi

De fiecare data cand ploua Bucurestiul se inunda, spun stirile. Eu merg mult cu masina si iar cand ploua drumul se transforma intr-un joc de-a ruleta ruseasca cu gropile pline cu apa. Oare urmatoarea balta ascunde o gropa sau doar voi auzi apa siroind pe sub masina...
Vara parca imi place sa ploua, cu picaturi mari, o ploaie calda care spala aerul, iar dupa aceea miroase frumos. Dar primavara, sau toamna, o ploaie rece sterge orice urma de romantism si imi aduce in minte imaginile unor noroaie imnese, fiori reci pe sira spinarii si sentimentul oribil al hainelor ude lipite de piele.
Dar ce facem cu praful omniprezent...nu facem nimic, el se transforma intr-un noroi fin, o balaceala care se infiltreaza in pantofi, care se pune pe haine si intr-un final il vei regasi in casa sub forma urmelor de pantofi sau picaturilor de apa scurse pe pardoseala.
Oare putem face ceva?
Sa fim seriosi, nu putem ori ploaia, dar daca ne nemultumesc baltoacele parca s-ar putea face ceva.
In Paris, au sistematizat totul, au demolat, au refacut canalizarea si acum orasul are mai putine probleme.
In orasele mari nu poate fi vorba de o sistematizare sau de refacerea canalizarii, suntem prea comozi, si prea putin interesati de binele comunitatii. Unii dintre noi merg zilnic cu masina, nu au contact cu majoriatea si suntem o mare masa de indivizi independenti ce nu interactionam decat cu cei din imediata apropiere.
Si totusi cei alesi, prin vot, pot face ceva.
Ma intreb uneori de ce drumurile din alte tari, atunci cand sunt noi sau reparate, sunt drepte. De ce pe un drum nou din Romania trebuie sa constati ca re denivelari, iar cand ploua se formeaza balti. De ce nu putem fi o tara normale cu drumuri drepte? Oare e chiar atat de greu? Nu cred, e doar o simpla problema de control al calitatii, de a avea grija sa fie treaba binefacuta, de a ne preocupa de calitate si nu de cantitate, sau exclusiv de profit.
Si noi putem face ceva: de cate ori avem ocazia, trebuie sa aducem in discutie calitatea, sa incercam incet sa reintroducem in vocabularul curent, ca si criteriu de apreciere, calitatea.
Sa spunem, atunci cand se poate, despre ceea ce ne place, nu numai ca este fumos, dar ca este si de calitate.
Sa reintroducem calitatea in viata cotidiana.

Ce este activismul

Activismul poate fi descris ca intenţia de a aduce o schimbare socială sau politică. Această acţiune are loc de obicei cu scopul susţinerii unui argument controversat sau a împotrivitii la acesta. Termenii de "activism" şi de "activist", folosite într-un context politic, au apărut pentru prima dată în presa belgiană, în 1916, în legătură cu mişcarea flamingană (în franceză flamingant, o mişcare iniţiată de preoţii din Flandra, sub ocupaţia franceză, începând cu anul 1792).

Activismul a fost şi o tactică adoptată de Partidul Naţional Român din Transilvania după anul 1905, constând, în principal, în participarea la activitatea parlamentului maghiar cu scopul obţinerii votului universal. De la unificarea celor două partide româneşti din Transilvania (Conferinţa de la Sibiu, 1881) până în 1905 a fost adoptat principiul pasivismului.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Activism

Respectul si supermarketul

De cand au aparut marile magazine obiceiurile de cumpartor ni s-au schimbat. Poate am tanjit prea mult sa fim ca americanii din filme si sa mergem la cumparaturi o data pe saptamana, sa umplem acele cosuri mari si sa avem in camara cele la care poftim.
Si au venit. A aparut megaimage, metro, carrefour, cora, billa, auchan, briostore, praktiker ...
In cartier micii comercianti au inceput sa dea faliment, si au mai ramas doar cativa, cu preturi mai mari, de regula cu program non stop, care supravietuesc pentru ca vanzatorul este chiar patronul si familia sa.
Noi, cumparatorii am incaput sa ne deplasam la marile magazine si sa cumparam...orice ne face cu ochiul, chiar daca nu avem nevoie de acel produs.
Mergem, ne alegem caruciorul, care are o roata defecta si te lupti in mod constant sa il manevrezi in directia pe care tu o alegi iar el vrea sa o evite cu orice pret.
Te luti cu alti cumparatori, te impingi iti faci loc si ajungi la raft. Iei produsul, iar incet incet cosul se umple.
Gasesti un produs interesant si vrei sa afli mai multe. Ghinion nu e nici un angajat prin preajma. Cauti unul si cu greu cineva, departe de a fi amabil, se arata suficient de ingaduitor sa te asculte. Oricum nu stie nimic despre produs si dupa ce te anunta ca nu te poate ajuta, pleaca fara nici o intentie de a te indruma spre cel care stie. Ati obsevat ca toti angajatii par deosebit de ocupati de trebuie foarte imporante desi nu fac nimic? ... si oricum tu esti doar un cumparator, nu are sens sa te ajute...
Asta e, mai cumperi cate ceva si te indrepti spre casa sa platesti.
Ai doua produse in cosul de mana, asa ca te duci la casele speciale pentru cosuri si speri sa fie coada mai mica.
OOOO. Coada...acest magnific cuvant, aceasta manifestare a naturii umane, a instinctelor primare. Tindem uneori sa spunem ca e o manifestare tipic romaneasca...dar despre asta imi voi spune parerea in ale mesaj.
La casa e coada. La toate casele e coada. Invariabil, in marile magazine la case e coada.
Te asezi la coada care ti se pare mai mica si ti se spune: "acesta casa se inchide pentru schimbul de tura. Daca stati aici veti astepta cel putin 10 minute."
Aiurea, cele 10 minute sunt de fapt 20-30 asa ca te duci la alta coada. Ce chestie, sa faci schimbul de tura cand magazinul este plin ...
Casierele se misca cu viteza melcului, si sa te fereasca al` de sus sa nu ai codul de bare pe produs. O voce suava va anunta "Un angajat al raionului camping la casa 12".
5 minute mai tarziu, cu oamenii din spatele tau vociferand, anuntul se repeta.
In sfarsit angajatul soseste si in sila ii spune casierei codul produsului (asta daca il stie).
Au trecut 30 de minute si in sfarsit pleci triumfator, cu buzunarele gale si sacosele usoare in maini. Omenii de paza se uita suspicios la tine si te examineaza de sus pana jos.
Sa nu crezi ca e se afla acolo ca sa supravegheze cumva parcarea. Nu, afisul mare te informeaza politicos (singurul politicos de altfel) ca magazinul nu raspunde prentu incidentele in parcare. Doar tu raspunzi pentru respectarea indicatoarelor ...
De altfel tu raspunzi pentru situatia in care te afli. Tu raspunzi pentru ca nu esti bagat in seama, pentru ca ti se raspnde nepoliticos, pentru ca esti tratat ca un gunoi si pentru ca respectul si bunul simt nu par sa fie nicaieri.
Angajatii magazinului nu te baga in seama, pentru ei seful este singura persoana care merita atentie.
Paza te priveste ca pe un infractor si nu ii trece prin cap ca poti fi victima unei infractiuni in acea incinta.
Conducerea magazinului nu se gandeste decat la profit si pentru asta isi plateste angajatii cat mai prost, reduce orice cost cu respectul fata de client si te taxeaza in plus pentru prostia de a fi intrat sa cumperi de la ei.
Chiar, oare de ce mergem sa cumparam de acolo? O fi mai ieftin? Nuuuu, asta era la inceput, cand concurenta era intre ei, marii, si micile magazine de cartier. Acum e doar publicitate, pentru ca realitatea arata ca pretul la ei este deseori mai mare decat in piete.
Mergem pentru ca sunt conditii mai bune decat in piete? Pai sa vedem:
E curat, sigur ca da, doar angajatul se straduieste cat mai mult sa te spele pe pantofi cu mopul, si sa te claxoneze daca nu te dai la o parte din fata noii lui masini care spala pe jos. Doar el e angajat, tu esti doar un intrus pe mosia lui.
E civilizat...ohooo, aici e de vazut.
E aglomerat, iar angajatii nu se grabesc sa te ajute daca ai nevoie de o informatie. Sunt ocupati sa flirteze intre ei, sau cu fetele de la promotii...
Orium sunt prost platiti, iar numarul lor e prea mic pentru suprafata care trebuie acoperita. Doar nu credem ca patronii ar faca greseala sa isi plateasca bine angajatii, ca li s-ar fi diminuat profitul.
La case e tot timpul coada.
E coada pentru ca din nou economia de personal faca ca ritmul de achitare, ambalarea produselor si eliberarea casei sa fie cu doar doua viteze: incet si foarte incet.

Pana ce respectul si bunul simt nu vor intra si la ei nu mai cumpar de la marile magazine!
Ma duc la magazinul din cartier, unde patronul stie ca unui client trebuie sa ii arati respect. Un client care se simte bune la tine in magazin va reveni.
Un magazin care nu isi respecta clientii...trebuie falimentat. Reactionez la nesimtirea lor. Reactionati si voi.
NU MAI CUMPARATI DE LA MARILE RETELE DE MAGAZINE! megaimage, metro, carrefour, cora, billa, auchan, briostore, praktiker ... daca am uitat vreunul, voi fi bucuros sa va adaug la lista.